Ecoul Răscoalei lui Horea în rândul contemporanilor a fost şi rămâne un subiect de uimire şi interes pentru istoricii evenimentului şi ai epocii în general. Mecanismele acestei mişcări de anvergură europeană, culisele aparente şi adânci care au instrumentat o, eventuala implicare a unor forţe şi persoane de din afara cadrului românesc în desfăşurarea evenimentelor, continuă să rămână obscure, suscitând cu atât mai mult curiozitatea.

Reducţionismul simplist al istoricului D. Prodan, care defineşte „revoluţiunea” lui Horea – cum o numea Nicolae Densuşianu – drept o mişcare spontană şi viscerală a iobagilor din Munţii Apuseni, fără antecedente în afara strictului spaţiu mental popular, fără vreo ideologie dincolo de „cuţitul la os”[1] şi – mai ales! – fără vreo implicare străină, nu a reuşit nicidecum să diminueze acest interes. ...

       La câţiva metri de Orăştie, specialiştii Universităţii din Sibiu au dat peste o necropolă din secolul al X-lea. Peste 60 de morminte! Arheologii au găsit schelete şi vestigii care atestă că aici sunt îngropaţi maghiari din primul val de migraţii pe Valea Mureşului. Ciudat este însă că maghiarii sunt îngropaţi peste scheletele dacilor.

Necropola este datată din secolul X şi este situată peste o aşezare din perioada neolitică, veche de circa opt mii de ani şi aparţinând culturii Turdaş. Au dezvelit peste 60 de morminte. Schelete şi vestigiile atestă prima apariţie a maghiarilor pe aceste locuri. ...